toata copilaria am fost scutita de sport. uram efortul fizic si reusisem sa ma mironosesc suficient cat s-o conving pe mama ca nu-i pentru mine. in plus, eram cu un cap mai inalta decat the average boy:P
am crescut fara sa stiu ce e aia miscare, asa ca e cel putin ciudat pentru mine ca merg la sala, but at least i'm trying. ce-am descoperit (si ma gandesc ca orice om lenes - care mai mult alearga - stie asta), e ca odata ajunsa acolo, i actually like it. tot ce trebuie sa fac e sa depasesc un prag psihologic zilnic: "to go, or not to go?"
fake excuses:
- am prea mult de lucru, am ajuns tarziu la birou si nu pot sa plec
- trebuie sa ajung acasa ca sa (insert stupid reason here)
- ma doare capul
- mi-e somn
- e musai sa go grocery shopping, frigiderul e gol
- trebuie sa-mi platesc intretinerea
- nu i-am mai vazut pe ai mei de secole:P
si asa mai departe:P
cum sa deal:
- pai in primul rand, if ur really in a shitty mood, don't go. am citit toata literatura si cred ca treaba cu serotonina e o fabricatie care sa ajute maratoniste uratele sa alerge that extra mile:P daca ai o zi proasta, have some chocolate, nu te duce la sala. e deprimant really
- fa-ti un playlist dragut: mersul la sala fara an iPod-like device este trist de tot. la inceput imi placea sa ma uit la televizior cat stateam pe banda (la sala la care merg au monitoare mici incorporate in toate aparatele care-mi plac mie:D). ma uitam la seinfeld si ma hahaiam in nestire la o viteza si o inclinatie a benzii demne de o mamaie cu doua sticle de lapte in fiecare mana. pe urma, dupa vreo doua luni asa, am inceput sa merg mai repede si n-a mai functionat asa bine treaba cu sitcom-urile de pe ProCinema. intr-o seara am nimerit pe VH1 un Top 100 feel good songs si OMG! was i happy:)) what gets me going e muzica mai veche, like stevie nicks (rhiannon e one of my favorite brisk walking songs:)). to each their own...
- cumpara-ti un cantar care iti arata si masa musculara, e motivant asa
- mergi cu cineva, mi se pare virtually imposibil pentru the average lazy ass person sa mearga la sala fara un companion
- mergi la ore care sunt ok cu ritmul tau zilnic. eu nu sunt deloc a morning person, asa ca prefer sa merg la sala seara foarte tarziu
- cumpara-ti the nicest cutest gym outfits si iti vei dubla sansele de succes. gotta show off those nike's:P
by the way, am uitat sa va spun ca azi n-am ajuns la sala, trebuia neaparat sa ajung acasa sa scriu pe blog:P
Monday, January 26, 2009
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment